Cu riscul de a vă dezamăgi, de la
bun început am să vă spun că nu sunt nici cu ursul Traian, nici cu vulpoiul
Victor și nici cu veverița Ioana. Pe alocuri, mă amuz, iar prin celelalte
locuri rămase libere în afara lui “pe alocuri” mă întristez și simt în mine o
revoltă locală. Și, de asemenea, în afara acestor stări, mă gândesc că după 25
de ani aveam dreptul să pretindem și să avem o clasa politică mai matură, cu lideri
autentici, bine “articulați”, fâșneți la minte și abili în guvernanța lor peste
țară.
